TOTUL DESPRE BETON

Retete de beton preparat manual:

Sunt utile pe orice santier, mai ales atunci cand este nevoie de o cantitate mica de beton. Orice abatere de la retetele de mai jos poate conduce la rezultate nedorite (inclusiv din cauza calitatii balastului, a apei folosite sau a cimentului)!

RETETA BETON B75 (C4/5; BC5) folosit la umpluturi, egalizari, fundatii. Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B75:
– ciment: 173 kg/mc (41 lopeti de ciment/mc).
– balast:   2.440 kg (407 lopeti de balast/mc).
– apa:      170 litri/mc.
PREPARARE: 1 lopata ciment, 12 lopeti de ballast, 4.2 l apa.

RETETA BETON B100 (C6/7.5; BC7.5) folosit la fundatii, elevatii, pardoseli, socluri de gard, trotuare. Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B100:
– ciment: 203 kg/mc (48 lopeti de ciment/mc).
– balast:   2.232 kg ( 395 lopeti balast/mc).
– apă:      165 litri/mc (consumul de apa poate varia functie de umiditatea balastului).
PREPARARE: 1 lopata ciment, 10.5 lopeti de ballast, 3.5 l apa.

RETETA BETON B150 (C8/10; BC10) folosit pentru fundatii, elevatii armate, pardoseli, camine de utilitati, in general acolo unde se vrea ceva mai bun decat B100. Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B150:
– ciment: 279 kg/mc (65.5 lopeti de ciment/mc).
– balast:  1.999 kg (439 lopeti de balast/mc).
– apa:      190 litri/mc.
PREPARARE: 1 lopata ciment, 7.5 lopeti de ballast, 3 l apa.

RETETA BETON B200 (C12/15; BC15) folosit pentu structura de rezistenta: placa, stalpi, centuri, buiandrugi, etc.cu rezistenta medie. Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B200:
– ciment: 320 kg/mc (75.5 lopeti de ciment/mc).
– balast:  1.971 kg (433 lopeti de balast/mc).
– apa:      190 litri/mc.
PREPARARE: 1 lopata ciment, 6 lopeti de ballast, 2.5 l apa.

RETETA BETON B250 (C16/20; BC20) folosit pentu structura de rezistenta: placa, stalpi, centuri, buiandrugi, etc.unde se doreste o rezistenta sporita fata de betonul B200. Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B250:
– ciment: 355 kg/mc (83.5 lopeti de ciment/mc).
– balast:  1.932 kg (425 lopeti de balast/mc).
– apa:      190 litri/mc.
PREPARARE: 1 lopata ciment, 4.8 lopeti de ballast, 2.2 l apa.

Pentru toate aceasta descrise mai sus trebuiesc cunoscute mai multe unitati de masura dar si conversia intre ele.

De exemplu:

► 1 metru cub = 1.000 litri, deci se poate face dozarea materialului granular (balast, nisip, pietriș) cu o galeata de 10 litri din comert.
► 1 galeata de 10 litri = 3 lopeti de material granular.
► 1 lopata medie = 3.33 litri.
► 1 roaba medie = 24 lopeti.
► 1 roaba = 8 galeti de 10 litri (= 80 litri).
► 1 betoniera de 130 litri = max. 16 lopeti de material granular + max. 6 lopeti de ciment + 1 galeata apa de 10 litri.

NOTA: Capacitatea unei betoniere de 130 litri reprezinta capacitatea cuvei pline, insa in practica din santier capacitatea utila este mai mica. De exemplu, in betoniera de 130 litri, o sarja de beton 4:1 va avea 16 lopeti de balast si 4 lopeti de ciment la care se adauga 1 galeata de apa, adica in total 20 lopeti = aproape 7 galeti + 1 de apa = 8 galeti = 80 litri utili.

De asemenea, mai trebuie cunoscute si cateva densitati ale materialelor ce intra in reteta betonului:

– ciment = 1.280 kg/mc = 1.28 kg/litru (1 galeata de 10 litri plina cu ciment = 12.80 kg).
– balast = 1.700 kg/mc = 1.70 kg/litru (1 galeata de 10 litri plina cu balast = 17 kg).
– nisip 0-3 mm = 1.300 kg/mc = 1.30 kg/litru (1 galeata de 10 litri plina cu nisip = 13 kg).
– pietris 7-16 mm = 1.550 kg/mc = 1.50 kg/litru (1 galeata de 10 litri cu pietris = 15.5 kg).
– pietris 16-31 mm = 1.650 kg/mc = 1.65 kg/litru (1 galeata de 10 litri cu pietris = 16.50 kg).
– betonul proaspat preparat va avea între 2.300 – 2.400 kg/mc (1 galeata de 10 litri cu beton
proaspat = 23 kg).

► 1 lopată cu balast = 5.66 kg balast.

► 1 lopata cu nisip = 4.32 kg nisip.

► 1 lopata pietris = 4.80 kg pietris.

► 1 lopata cu ciment = 4.25 kg ciment.

MOD DE TURNARE

O lucrare bine facuta, in domeniul betoanelor, depinde si de continuitatea turnarii betonului, odata ajuns la locul punerii acestuia in opera.

Un exemplu elocvent, ar fi compararea a doua lucrari ce necesita turnarea a 25 mc de beton, pentru realizarea unei placi la o casa normala.

In prima lucrare se folosesc betonierele clasice si munca manuală a constructorilor, iar pentru cealalalta, se folosesc 3 autobetoniere cu o capacitate de 9 mc, 1 pompa profesionala de beton, ce permite turnarea in mod continuu, in regim de 100 mc/h si o statie automatizata, impreuna cu personalul calificat care deserveste statia si autovehiculele.

Timpul necesar turnarii cu betonierele clasice, intreruperile in procesul de turnare, datorate procedeului de umplere manuala cu agregate, apa si ciment a betonierelor, precum si lipsa determinarii exacte a cantitatilor de sorturi corespunzatoare retetei de beton folosite,  duc la un rezultat nebenefic pentru clientul final, de asemenea influentand siguranta folosirii respectivei placi si, nu in ultimul rand, pun in pericol viata iar cel mai important: costurile sunt identice (aici neincluzand riscurile cum sunt: stricarea betonierelor, caderea curentului, sau neprezentarea la munca a fortei de munca necalificata care este necesara turnarii „la mana” a intregii cantitati de beton)

Pentru cea de-a doua lucrare procesul decurge simplu:

– statia profesionala automatizata, pe baza retetei de beton folosita, stabileste cantitatile de agregate, apa si ciment necesare pentru fiecare autobetoniera in parte.

– transportul se desfasoara intr-un timp optim, neinfluentand timpul de priza al betonului, prin malaxarea suplimentara pana la locul turnarii.

– pomparea betonului cu ajutorul pompei de beton, se face in mod continuu, autobetonierele alimentand in mod constant, astfel eliminandu-se riscul aparitiei diferentelor de timp, necesare intrarii in priza a betonului, diferente care, in final, duc la modificari de aspect, calitate si rezistenta a lucrarii.