Constructii case la rosu sau la cheie

Ce intelegem prin "casa la rosu"?

O constructie la rosu presupune executarea lucrarilor de infrastructura si suprastructura, fara finisaje, instalatii, tamplarie si fara partea exterioara a acoperisului, respectiv:

• infrastructura (fundatie si elevatie);
• suprastructura (pereti portanti, cadre, plansee);
• acoperisul (sarpanta fara invelitoare).

Cum evaluam o casa la rosu?

Pentru un proiect cu grad mediu de complexitate, fara a lua in calcul distanta pana la obiectiv, putem estima pretul lucrarii astfel:

1. Casa la rosu doar cu manopera constructorului: 75 - 15[⁷î0 euro/mp;

2. Casa la rosu cu materialul si manopera constructorului: 245- 350 euro/mp.

Cum construim fundatia casei?

Constructia oricarei case incepe cu realizarea fundatiei. Aceasta presupune mai multe etape, de la pregatirea terenului pana la turnare si este necesar sa aveti toate informatiile pentru a evita greselile fatale.

Inainte de a vorbi despre fundatia propriu-zisa, sa stabilim ce anume intelegem prin terenul de fundare. Aceasta expresie defineste volumul de pamant ce resimte influenta constructiei sau in care pot avea loc fenomene care sa influenteze constructia. Fundatia trebuie sa transmita terenului de fundare incarcarile constructiei, inclusiv pe cele din fenomenele seismice, pastrand neschimbate toate caracteristicile tehnice ale acelei constructii.

Alegerea tipului de fundatie

Sunt trei mari categorii de factori care pot influenta aceasta optiune.

Sistemul structural al constructiei este primul dintre ele. Fundatia se va proiecta in functie de suprastructura (daca este o cladire in cadre, cu pereti etc.), de dimensiunile acesteia (inaltimi, deschideri, travei etc.) si de materialele din care este construita cladirea (zidarie, beton, metal, lemn etc.). De asemenea, foarte importante sunt mecanismul de disipare in sol a energiei induse de actiunea seismica si sensibilitatea la tasari a sistemului structural.

Conditiile din teren au un rol foarte important. Conteaza atat natura, cat si stratificatia terenului de fundare, precum si caracteristicile fizico-mecanice ale straturilor de pamant si evolutia lor in timp. Trebuie sa se tina cont de conditiile de stabilitate generala a terenului (de de pilda terenuri in panta predispuse la alunecari, etc). Foarte importanta este stabilirea carecteristicilor hidro ale terenului, atat cele hidrogeologice (nivelul panzei freatice si variatiile lui sezoniere), cat si cele hidrologice (nivelul apelor de suprafata, posibilitatile de producere a inundatiilor etc.).

Conditiile de executie ale infrastructurii au si ele un rol insemnat in stabilirea fundatiei. De pilda, se va lua in considerare existenta, in imediata vecinatate, a unor constructii ce pot fi afectate de lucrarile de executie a infrastructurii. Trebuie luate in calcul si prezenta retelelor de gaze, de energie electrica, de apa-canal.

Dimensiunile fundatiei si adancimea de fundare

Dimensiunile fundatiei nu raman, in niciun caz, la latitudinea constructorului casei. Geologul si structuristul sunt cei care dimensioneaza fundatia.

Calculul fundatiei revine inginerului structurist, care tine seama in dimensionarea acesteia, de materialele folosite la construirea peretilor, dar si de cele din care se fabrica acoperisul. In functie de aceasta, el decide cat de lata va fi fundatia, cat de adanca si cat fier-beton se va folosi la armarea ei.

Foarte important este, de asemenea, studiul geotehnic. Acesta releva compozitia solului, ce va fi inclusa in calculele privind dimensionarea fundatiei. Fiindca una este ca acea casa sa fie construita pe un pamant necoeziv (nisipuri, pietrisuri), si alta este sa fie ridicata pe un pamant coeziv (ex. argila). De asemenea, inaltimea panzei freatice este un termen foarte important al ecuatiei structuristului.

Adancimea de fundare este distanta masurata de la nivelul terenului pana la partea cea mai de jos a fundatiei (talpa fundatiei). Pentru stabilirea acestei distante trebuie sa se tina cont de adancimea de inghet, natura terenului de fundare, nivelul apei subterane, inaltimea minima constructiva a fundatiei si conditiile tehnologice. De exemplu, in Iasi, adancimea de fundare este situata intre 90 si 110 cm, adica limita de inghet a zonei. In zonele muntoase, fundatia este mai adanca, deoarece limita de inghet a solului este situata la 120 cm.

Saparea fundatiei

Prima modalitate prin care se poate sapa o fundatie s-ar putea numi „sapatura cu santuri”. Dupa cum o spune si numele, consta in saparea unui sant de dimensiuni cat mai apropiate de cele ale viitoarei fundatii.

Avantajul principal al acestui tip de sapatura este faptul ca se excaveaza cea mai mica suprafata posibila de pamant. Al doilea avantaj principal este faptul ca peretii sapaturii vor functiona drept cofrag pentru turnarea talpii fundatiei, deci nu mai e nevoie de construirea unui cofrag suplimentar.

Dezavantajul este ca, daca constructorii nu trec repede la treaba, peretii se pot surpa. Fundatia nu se toarna dintr-o data; daca intre prima turnare si a doua se intampla sa ploua si cade pamant pe betonul deja turnat, aceasta este o problema dificil de rezolvat. In concluzie, acest tip de sapatura este bun, cu conditia ca turnarea fundatiei sa se faca rapid.

Al doilea tip ar putea fi numit „sapatura generala”. Se impune de la sine cand casa are subsol sau demisol. Optand pentru excavarea pamantului de pe intreaga amprenta a casei nu mai exista pericolul ca pamantul sa se surpe peste prima turnare. Dezavantajele ar fi necesitatea de a construi cofrag de turnare si excavarea unei cantitati mult mai mari de pamant. In plus, dupa turnarea fundatiei pamantul trebuie reintrodus si compactat, iar daca aceasta lucrare nu este bine realizata, vor aparea fisuri in placa.

Turnarea fundatiei

Imediat dupa saparea fundatiei, se toarna o sapa de beton slab, gros de 4-5 cm,  cu scopul de a mentine armatura curata pe toata perioada motarii .

Urmatoarea etapa este coborarea in fundatie a armaturii inferioare.

Apoi se toarna talpa fundatiei si se asteapta uscarea ei, cu mare grija ca in aceasta perioada sa nu cada pamant pe beton (se va curata greu, si numai cu un aspirator). In timpul in care se usuca talpa fundatiei se executa si armatura elevatiei, apoi se cofreaza.

Cand pregatirile sunt gata, urmeaza o noua turnare, a elevatiei. Se asteapta uscarea si a acestei portiuni betonate, apoi se decofreaza.

Dupa decofrare, se umple fundatia cu pamant, acesta se uda bine si se lasa cateva zile, sa se compacteze singur apoi se compacteaza mecanizat, dupa care se completeaza cu pietris deasupra. Peste pietris se pune o folie de polietilena, peste folie polistiren expandat ( gros de 5-10 cm), apoi plasa de armare a fundatiei. Cand toate sunt gata, se face ultima turnare, placa peste fundatie. Incepand de a doua zi dupa turnare, aceasta se va uda des, pentru a nu aparea fisuri in procesul de uscare a betonului.